Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 24-09-2008
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Carmen Plesa
Titlul articolului: ÎNCEPE PROCESUL "MAILAT" - Inamicul "numărul 1" al Italiei
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-special/incepe-procesul-mailat-inamicul-numarul-1-al-italiei-134420.html


ÎNCEPE PROCESUL "MAILAT" - Inamicul "numărul 1" al Italiei

Mâine, la Roma, în aula buncăr a închisorii Rebbibia, va avea loc prima audiere în procesul în care românul de etnie romă Nicolae Romulus Mailat va fi judecat pentru uciderea, violarea şi tâlhărirea Giovannei Reggiani.

Mâine, la Roma, în aula buncăr a închisorii Rebbibia, va avea loc prima audiere în procesul în care românul de etnie romă Nicolae Romulus Mailat va fi judecat pentru uciderea, violarea şi tâlhărirea Giovannei Reggiani.

Mai fuseseră crime, violuri şi jafuri comise de români în Italia, însă cazul din seara zilei de 30 octombrie 2007 avea să-i transforme pe români în oile negre clasice ale presei şi autorităţilor din Peninsulă.

În acea seară, Giovanna Reggiani (47 de ani), soţia unui amiral din Marina italiană, a coborât în Gara Tor di Quinto de la periferia Romei. O gară destul de izolată, aflată lângă un câmp pe care îşi făcuseră barăci ţigani din România şi din fosta Iugoslavie. A fost atacată în timp ce mergea pe un drum puţin luminat din zonă, spre o staţie de autobuz. După un timp, Emilia Neamţu, o ţigancă care locuia tot la barăci, oprea un şofer cu semne disperate. Împreună au anunţat poliţia. Corpul Giovannei Reggiani, încă în viaţă, a fost ridicat dintr-un şanţ unde fusese aruncat.

"Potrivit primelor cercetări, Reggiani a fost agresată şi apoi târâtă în una dintre barăcile de lângă Gara Tor di Quinto, în apropierea unei tabere de nomazi. După ore întregi de violenţe sexuale, femeia, care se zbătea între viaţă şi moarte, a fost aruncată într-un şanţ, unde a fost apoi găsită de poliţişti, care fuseseră alertaţi de una din femeile din tabără", scria Reuters Italia la 2 noiembrie 2007.

Vânătoarea de imigranţi

Italianca a ajuns la spital în comă  profundă şi a murit după două zile, din cauza leziunilor grave din zona capului, provocate, spuneau atunci medicii, de lovituri cu o piatră sau o umbrelă. În cele două zile cât Reggiani s-a zbătut între viaţă şi moarte, autorităţile italiene au ras de pe faţa pământului sutele de barăci din zona Tor di Quinto, l-au arestat pe principalul suspect: Nicolae Romulus Mailat şi au aprobat de urgenţă ceea ce avea să devină arhicunoscut ca "decretul pentru siguranţă", un set de legi referitoare la imigranţi, asupra căruia Guvernul italian nu reuşea să se pună de acord de câteva săptămâni.

Martora, nebună?

Nicolae Romulus Mailat (25 de ani) a fost arestat de poliţişti a doua zi după agresarea Giovannei Reggiani, în baza declaraţiilor Emiliei Neamţu, un fel de verişoară mai îndepărtată a bărbatului şi vecină de tabără. Femeia le-a spus anchetatorilor că l-a văzut pe Mailat cum a târât-o şi a aruncat-o în şanţ de Reggiani, care avea hainele sfâşiate. Mai mult, poliţiştii au găsit în baraca lui Mailat urme de sânge, poşeta şi câteva obiecte personale de-ale victimei. În momentul în care Giovanna Reggiani a murit, Mailat, iniţial reţinut pentru viol şi jaf, a fost acuzat şi de omucidere. Emilia Neamţu a fost tratată, iniţial, ca o eroină de ziarele italiene. Tot jurnaliştii din Peninsulă au anunţat că femeia şi familia ei au fost pe punctul de a fi linşaţi de ceilalţi ţigani din tabără, pentru că-l tradase pe Mailat şi pentru că, după arestarea acestuia, barăcile lor fuseseră distruse, iar ei alungaţi sau puşi pe lista de expulzări. Pe deasupra, s-a vorbit şi despre o fiică a femeii care fusese ucisă cu mult timp în urmă, în România, tot de un bărbat. Cu timpul însă, au început să apară întrebări despre sănătatea mintală a femeii, care era privită în tabără ca nebună.

S-a dovedit că Emilia Neamţu fusese internată timp de un an la un spital de psihiatrie din judeţul Sibiu, cu diagnosticul de tulburări de personalitate. Anchetatorii care se ocupă de caz nu au considerat însă că femeia nu poate fi un martor credibil din această cauză, iar cel care a audiat-o a declarat presei italiene că femeia nu s-a comportat deloc ciudat, dar că este foarte religioasă şi că obişnuieşte foarte des să sărute o cărticică cu rugăciuni pe care o poartă cu ea.

Viola chiar şi fără… viol

La câteva săptămâni de la decesul Giovannei Regianni, presa din Peninsulă anunţa că examenele medico-legale au arătat că italianca nu fusese violată.

În martie 2008, Claudio Mattioli, judecătorul acestui caz, declara că nu va renunţa la acuzaţia de viol. În sprijinul deciziei sale a adus mărturiile medicilor de la urgenţă care au preluat-o pe Regianni în seara atacului. Aceştia au declarat că femeia avea bluza ruptă în dreptul unui sân, lenjeria intimă sfâşiată şi pantalonii parţial scoşi. Potrivit legislaţiei italiene referitoare la violenţa
sexuală, agresorul răspunde în faţa justiţiei chiar şi în cazul în care raportul sexual propriu-zis nu s-a consumat.

La începutul lui decembrie 2008, Mailat le spunea anchetatorilor că a jefuit-o pe Reggiani cu ajutorul unui complice – Gheorghe Neamţu, unul din fiii Emiliei Neamţu. Presa italiană a vorbit şi ea despre faptul că Gheorghe Neamţu apărea pe înregistrările unor camere de supraveghere ca fiind în zonă când s-a produs agresiunea.

Neamţu s-a apărat din penitenciarul de maximă siguranţă de la Aiud, unde a fost închis după ce a fost arestat la intrarea în ţară, pentru că avea de ispăşit aici o pedeapsă de trei ani pentru furt. Deţinutul a spus că are martori că nu se afla cu Mailat în momentul producerii agresiunii şi că-l cunoaşte pe acesta drept un om liniştit şi muncitor. Tot Neamţu a mai declarat că Mailat consumase alcool înainte de a o ataca pe italiancă. Bărbatul a mai spus că a plecat din Italia de teamă că va fi expulzat şi că i se va pune interdicţie pe paşaport.

Alţi martori, alte ciudăţenii

În februarie 2008, agenţia italiană ANSA anunţa că cercetările făcute în România au arătat că cel puţin trei persoane au asistat la agresarea Giovannei Reggiani fără a interveni. Mărturisirea aparţinea lui Dorin Obedea, tatăl concubinei lui Mailat, care le-a declarat procurorilor bucureşteni că a fost martor la agresiune, alături de Emilia Neamţu, principalul martor al acuzării, şi de fiul acesteia, Gheorghe Neamţu.
Obedea a fost interogat la cererea autorităţilor italiene, după ce s-a descoperit că vânduse unei persoane din Sibiu telefonul mobil al Giovannei Reggiani.

Mărturia lui Obedea a fost susţinută şi de Nicolae Clopotar, un alt ţigan din tabără, care a afirmat că nu a asistat direct la agresiune, dar era în apropiere şi a aflat imediat ce s-a întâmplat. Clopotar le-a spus anchetatorilor că Emilia Neamţu a fost cea care i-a sugerat lui Mailat să o arunce pe Giovanna Reggiani, care era grav rănită, în şanţul în care avea să fie găsită de poliţişti. Obedea a mai susţinut că fiica sa Aurica, cea care era concubina lui Mailat, a primit de la acesta 2.800 de euro, bani furaţi de la italiancă din geantă. Clopotar a ridicat suma – Aurica ar fi primit de la Mailat nu mai puţin de 4.000 de euro, banii italiencei jefuite. Cei doi au mai spus că Elena Tincu, mama lui Mailat, ar fi primit bijuteriile victimei – cercei şi lănţişor de aur.

Ziarele italiene au vorbit şi ele, după agresiune, despre o sumă importantă de bani furată Giovannei Reggiani. Până la urmă, anchetatorii au anunţat că cercetările au arătat că italianca nu scosese din vreun cont şi nici nu luase de la cineva vreo sumă importantă de bani, ci că avea în poşetă cel mult 20 de euro.

Anchetatorii italieni au mai concluzionat că Gheorghe Neamţu nu a fost în nici un fel implicat în agresarea femeii. Mai mult, Mailat era să se aleagă cu o nouă acuzaţie, aceea de calomnie la adresa lui Neamţu, acuzaţie care nu apare însă la dosar în acest moment.

Micul mare recidivist graţiat

Nicolae Romulus Mailat a fost condamnat în România, pentru un furt comis în adolescenţă, şi şi-a petrecut trei ani într-o "casă de corecţie" (Centrul de reeducare de la Găeşti), de unde a ieşit, potrivit legii, la vârsta majoratului. La scurt timp după ce e ieşit de la reeducare, Mailat a fost prins furând piese metalice, a fost condamnat la trei ani de închisoare. N-a apucat însă să stea după gratii, pentru că a beneficiat de graţierea colectivă dispusă prin Legea 543/2002. Graţierea lui Mailat a avut la bază trei motive: condamnarea la o pedeapsă mai mică de cinci ani, comiterea unei infracţiuni graţiabile şi faptul că a fost considerat infractor primar (faptele comise în timpul minoratului nu se calculează la starea de recidivă).


  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.